Am primit si noi prima noastra leapsa pe blog de la Oli. Nu am prea intelegeam eu rolul acestor leapse pe bloguri, dar uite ca totusi leapsa asta a trezit Launceai si sper sa nu mai adoarma iar. :) Eu am deja in plan 2 subiecte.
Regurile jocului sunt:
1. Ia cartea care este cea mai aproape de tine.
2. Deschide-o la pagina 123.
3. Gaseste a 5-a propozitie/fraza.
4. Posteaza pe blog textul urmatoarelor 4 propozitii/fraze.
5. Nu îndrazni sa scotocesti prin rafturi dupa cartea aceea foarte deosebita sau “intelectuala”.
6. Da leapsa mai departe la alti 6 prieteni.
Lucrez de obicei in birou, o camera cu fooorte multe carti (desi doar cateva sunt ale mele), dar totusi sunt carti. E destul de greu sa spun care raft ar fi mai aproape de mine, iar despre cea mai aproape carte cu atat mai mult. Voi lua cartea pe care o citesc eu acum.
"A Hundred and On Days - a Baghdad Journal" de Asne Seierstad (o jurnalista novegiana, autoarea catorva carti foarte bine vandute, cea mai cunoscuta fiind The Bookseller of Kabul)
Si iata un paragraf de la pagina 123
"I am probably the only journalist in Baghdad who has not attended a survival course. There they lernt how to don a gasmask and slip on safty clothing in a flash, how to measure the air's gas content, how to fall down during a possible attack, how to evaluate dangerous situations. Most editors would not sent their journalists into crisis zones without such a course, but no one has sent me; I sent myself."
Poate nu suna chiar asa interesant paragraful asta, dar va asigur ca e o carte care merita citita.
Leapsa o voi da mai departe Veronicai care, mai nou isi spune Maria. ;)
14 aprilie 2008
Leapsa de la Oli
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)


2 comentarii:
Bun - deci sa executam :D
Cartea se cheama The Picture of Dorian Gray si textul suna cam asa:
"After a strained moment of silence, he leaned accross and said, very quitely, but watching the effect of each word upon the face of him he had sent for 'Allan in a locked room at the top of his house, a room to which nobody but myself has access, a dead man is seated at a table. He has been dead 10 hours now. Don't stir and don't look at me like that. Who the man is, why he died, how he died, are matters that do not concern you. What you have to do is this --'"
Na gata - bizar bu? :D talking about dead people :))))
Interesant parargraf, Cristina, cred ca-i o carte interesanta. Pentru mine e o strategie de aducere cu picioarele pe pamant, cand mi se pare ca n-am asta sau aialalta, sau ca nu-stiu-cine ma calca pe nervi: ma gandesc la oamenii care traiesc (sau mor) in situatii pe care eu nu le-am trait si nici nu-mi doresc vreodata sa le traiesc.
Hai sa nu fiu prea dramatica.
Vero - portretul lui Dorian Gray e una din cartile mele preferate. Si de aici am invatat ceva, sa nu ma port nasol cu altii, pentru ca o sa fac riduri :-)
Trimiteți un comentariu